Informaţii despre gastronomie / pagina 2

Cafeaua a fost descoperită de un păstor abisinian care a ars fructul şi l-a mâncat provocându-i insomnie.

Primele chibrituri au apărut în 1809 sub formă de beţişoare cu o gămălie dintr-un amestec de clorat de potasiu, pucioasă, licopadium, zahăr şi apă.

Zaharina în soluţie apoasă este de 500 de ori mai dulce decât zahărul la aceeaşi concentraţie.

Stafidele stimulează funcţionarea sistemului nervos şi a celui cardiovascular.

Pentru că sunt bogate în antioxidanţi şi vitamina C, stafidele sunt recomandate în timpul iernii, pentru a ne stimula sistemul imunitar.

Ai putea crede că stafidele au efecte negative asupra sănătăţii dinţilor deoarece sunt extrem de dulci şi lipicioase, dar de fapt îi protejează. Studiile au arătat că persoanele care au consumat cereale ce conţineau şi stafide aveau dinţii mai curaţi decât persoanele care au consumat acelaşi tip de cereale, dar fără stafide. Mestecarea stafidelor creşte fluxul de salivă, care reduce şi previne apariţia plăcii bacteriane, petelor, şi cariilor dentare prin neutralizarea pH-ului acid creat de alte alimente şi de bacterii.

În medicina chinezească, orezul este considerat a fi un veritabil agent anticanceros.

Pentru ornamentat, când pâinea s-a ridicat şi s-a întărit coaja, se scoate şi se poate ornamenta cu flori făcute din cocă păstrată acoperită, la cald, care se mai frământă puţin...apoi se întinde şi se fac flori din ea şi tije şi frunze care se aplică pe pâinea umezită cu apă caldă. Apoi se dă iar la cuptor. Doar florile se voi unge cu puţin ulei sau gâlbenuş.

Un secret când se face pâine este zerul! Conţine lactobacilul care afânează şi creşte. Cu lactobacilul este o problemă. El acţionează oricum. Se poate procura şi din farmacii şi se pune o pastilă, o caşetă la 500 gr. făină direct de la început, înaine de a o cerne. Totuşi, efectul cel mai spectaculos cu lactobacilul se obţine dacă, înainte de creşterea la cald, ai o camera în care poţi face 10 grade C. Şi să laşi acolo la crescut vreo 10 - 15 min. Acoperit. pe urmă se dă la cald. Se obţine o pâine pufoasă, elastică. (Pentru lactobacil se poate folosi Linex de la farmacie sau trei sferturi zer de capră şi un sfert apă. Zerul, eu, în Bucureşti, îl procur de la Firma Caprina care livrează la domiciliu.)

Printre secrete mele pentru a face pâine se numără faptul că frământatul iniţial se face pe un aluat mai moale şi se frământă cu linguroiul de lemn, cu mişcări energice, ridicând aluatul cu lingura ca să facă băşici, intră aer şi se afânează. Apoi se mai adaugă făină şi se începe frâmântatul cu mâna. Întâi se ia aluatul pe mâini (sau pe braţe chiar, dacă e mai mult) şi se răsuceşte învârtindu-l. Apoi se lasă jos, se mai adaugă făină şi se frământă împăturit de la margini spre centru. Eventual cu puţin unt cald sau ulei dacă e post.