Răspunsuri despre psihologie / pagina 5

Personal, mă comport defensiv când nu consider că o dispută are valoare ca să fie argumentată şi susţinută. Când ideile mele nu au nimic în comun cu un subiect, să zicem, uşor deplasat, nu mă implic. Sunt în defensivă când am nevoie să îmi încarc bateriile şi să îmi refac echilibrul interior, când meditez şi caut o soluţie. De asemenea, sunt defensivă când recunosc că sunt depăşită de o problemă care nu are o rezolvare ce ţine doar de mine.

Cred că înclinaţia spre spectacol (vezi şi luptele cu gladiatori din vremea Imperiului Roman, respectiv spectacolele în totalitatea sa, sub egida "Panem et circenses") a oamenilor îi face să treacă cu vederea lucrurile frumoase şi spirituale şi să dea atenţie "circului".

Viaţa

Cei care promovează astfel de intervenţii au produs afirmaţii extrem de schimbătoare şi cercetătorii au început să pună la îndoială înţelepciunea de a cerceta în continuare această zonă. [Tot textul...]

Sigmund Freud este părintele psihoterapiei prin hipnoză. Prin intermediul hipnozei blocajele psihice pot fi eliberate, se poate ajunge la amintiri arhaice, adânc îngropate în subconştient, suprimate şi neştiute nici de pacientul în stare conştientă.

Îţi ajuţi prietenul în aceea perioadă de doliu nu agasându-l, ci oferindu-i susţinere sufletească.

Din plăcere, din prostie, care poate fi mama tuturor relelor.

Oamenii discută cu patimă despre politică pentru că cei care trebuie s-o facă o fac destul de rău.

Sunt mulţi care îşi asumă responsabilitatea când greşesc. Dar sunt şi mai mulţi cei care care caută scuze şi mint, pentru a acoperi greşala. Depinde de caracterul fiecăruia, de credinţă, de educaţie. Un om adevărat este cel care îşi recunoaşte greşala şi îşi cere scuze.

Voinţa este puterea sufletească prin care omul îşi aduce la îndeplinire gândurile şi dorinţele sale. În ea a sădit Dumnezeu năzuinţa spre bine. Voinţa omului a fost îndreptată numai spre bine. În urma păcatului strămoşesc însă, slăbindu-i-se puterea, ea s-a îndreptat mai mult spre rău, fără să-şi piardă însă puterea de a se hotărî şi spre bine. Mântuitorul, prin jertfa de pe Cruce, a recâştigat omului harul dumnezeiesc, pentru a putea birui pornirile voinţei spre rău. Astfel, având ajutorul dumnezeiesc, datoria creştinului este ca, prin virtutea înfrânării şi a bărbăţiei, să-şi întărească puterea voinţei sale, încât aceasta, în chip statornic, să se îndrepte numai spre împlinirea faptelor bune. „Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul cu binele” (Rom.12, 21). [Tot textul...]