Dispreţul este surâsul oamenilor mici?
întrebare pusă de Avramescu Norvegia Elena pe 16 septembrie 2014
Comentarii personale despre întrebare | |
---|---|
Daniela Zaharia a spus pe 12 octombrie 2014 | Pui foarte multe întrebări frumoase şi ...care sunt adevărate provocări: originale şi ...ludice. Pe mine personal mă inspiră! |
Adaug comentariu despre întrebare |


Da! Şi anume, a oamenilor mici la suflet şi mari la patimi.
răspuns dat de Maria Stati pe 20 aprilie 2015
Adaug comentariu despre răspuns |


Hai să vedem. Formularea este suficient de deschisă astfel încât să putem fi creativi atunci când o aşezăm într-un context care să ne-o precizeze mai bine şi să putem răspunde la ea. Descifrarea unei astfel de întrebări pune probleme de interpretare, decodare similare textelor poetice... amplifică unele conţinuturi din noi care stau gata să iasă sau nu erau încă pregătite! Dar devin...
Să-ţi spun despre noţiunea de amplificator catharctic? Mijloacele artei fac asta; sunt amplificatori pentru anumite trăiri care zac în noi şi - amplificându-le - creează condiţiile eliberării, adică nişte condiţii pentru catharsis!
Hai să analizez puţin, să sondez întrebarea ta... poate că voi reuşi să înţeleg unde baţi, sau ea va fi o oglindă unde să mă văd?
Avem exprimarea “oameni mici” ceea ce mă duce cu gândul la copii! Aceasta este prima mea asociaţie liberă. Expresia “oameni mici” – poate avea mai multe înţelesuri. Ce fel de... micime? De vârstă, talie, de caracter?
Cuvântul “surâs” este un cuvânt foarte frumos; evocator de imagini pozitive şi întăreşte impresia de “surâs de copil”! Prin opoziţie cu “rictus” care merge mai bine cu dispreţul. (Ca în oximoron? – Zăpadă neagră, sau la Nerval, “soarele negru al melancoliei”)
Mie -personal- cuvântul “dispreţ” îmi evocă o persoană înaltă, care se uită de sus; prin asociaţie liberă mă duce cu gândul la anii copilăriei când eram mică şi toţi adulţii mi se păreau înalţi.
Şi atunci avem un foarte graţios aranjament ludic-aluziv, sugestiv: Cel înalt şi dispreţuitor este - de fapt – cel mic (moral), iar cel mic – de vârstă, înălţime, este cel capabil de surâsul mare, larg, generos... Surâsul celui mic... moral... este o schingiuire, o malformare, o pedepsire a surâsului curat, larg, generos... pedepseşte pe altul cum a fost pedepsit... îmbrăţişează agresorul (adică devine una cu agresorul în speranţa că făcând asta altora nu o va mai păţi el niciodată!) Dar, de fapt, pedepseşte şi copilul din el şi repetă şi repetă această pedepsire!
Cam asta e!
Întrebarea e o bijuterie!
răspuns dat de Daniela Zaharia pe 12 octombrie 2014
Adaug comentariu despre răspuns |
Întrebări similare
Ce specii vor fi pe Pământ după dispariţia oamenilor? (1 răspuns)
întrebare pusă de Anamaria-Elena Popa pe 4 februarie 2016
Mai multe întrebări despre animale, plante...
Ce animale au vederea considerabil mai bună decât cea a oamenilor? (fără răspuns)
întrebare pusă de Anamaria-Elena Popa pe 23 august 2015
Mai multe întrebări despre animale...
În ce măsură se modifică alimentaţia oamenilor de-a lungul timpului? (3 răspunsuri)
întrebare pusă de Anamaria-Elena Popa pe 16 februarie 2016
Mai multe întrebări despre gastronomie...