Cine poate povesti visurile unui poet?

În general, se spune despre poeţi că sunt vizionari. Eminescu era vizionar: citeşte poezia "La steaua". La vremea la care a fost scrisă această poezie trebuia să fii gânditor, filosof sau vizionar ca să te gândeşti la aşa ceva. scrierile sale au făcut obiect de cercetare, discuţii şi aprecieri elogioase din partea fizicienilor contemporani după cum mi s-a spus chiar de către unul dintre ei într-o discuţie particulară (deci nu-i dau numele!). Iată că, uneori, matematicieni sau fizicieni, oameni de ştiinţă, pot povesti visurile unui poet.

Visurile unui poet le putem povesti chiar noi care le receptăm prin intermediul operei sale; avem atunci un soi de trăire care se numeşte catharsis de receptare: toate trăirile care au legătură cu poezia dar şi cu vieţile, trăirile noastre cele mai intime, cumva, prin rezonanţă, se amplifică şi - devenind puternice şi actuale - se eliberează sau se sublimează în ceva frumos şi tămăduitor, aşa cum susţinea şi Arghezi! ("Din bube, mucegaiuri şi noroi/ Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi"). Şi atunci suferinţele noastre, mizeriile "unui suflet" se transformă - ca printr-un proces alchimi c- în "aur sufletesc"!

Uneori, chiar poetul însuşi reuşeşte să-şi povestească visurile, chiar atunci când nu este înţeles şi chiar cui nu îl înţelege: pare un sacrificiu dar este dăruire (ca cea dintre părinţi şi copii; şi rolurile sunt inter-schimbabile, cine a fost copilul poate fi părintele şi invers). E vorba despre a transforma zborul în paşii mărunţei, de început de drum, ai copilului sau a-ţi potrivi "pasul aripii" cu mersul obosit al vieţii! Toţi facem asta uneori conform principiului realităţii: se numeşte operaţionalizarea visului... Îl facem să devină realitate ca să putem continua să visăm... Un vis măreţ este ca o temă muzicală: ea se poate regăsi şi sus, pe culmi, în realizări "măreţe", dar şi jos, modest... E acelaşi vis! Şi nu putem vorbi despre ratare.

Eu însămi pot povesti sau ţese poveşti pentru tine despre visurile unui poet.

Şi - dacă ne regăsim în acele visuri - cu toţii putem povesti câte ceva despre visurile unui poet!

Încearcă să afli câte ceva despre viaţa unui poet. Să zicem Artur Rimbaud. Toată opera sa a fost scrisă de timpuriu. Apoi a renunţat la scris şi s-a făcut inginer şi apoi a navigat mult şi a fost aventuros! A devenit celebru ca poet când - de fapt - nu-l mai interesa.

Citeşte "Scrisori către un tânăr poet" de Rainer Maria Rilke! E un poet care îndrumă un poet tânăr şi e despre arta de a trăi şi de a visa. Sunt poveşti despre vise de poet: nu fugi de dureri - zice el - lasă-le, suportă-le, prin ele întră în tine viitorul. Este o artă a sublimării!